6.40 am

6.40 dimineata suna telefonul...inchid somnoroasa alarma si mai lenevesc un minut in pat...dar din nou suna. O voce feminina ma intreaba daca m-am trezit, nici nu am reusit sa raspund, ca aud o masina ce parcheaza in fata casei mele si o intrebare in telefon, "imi deschizi si mie usa?". Mirata ma uit la ea, cu ochii inca somnorosi si ea ce frumoasa era. Foarte directa si pe un ton calm, mi-a zis sa ma bag inapoi in pat dezbracata, in acelasi timp a inceput sa se dezbrace...o priveam, nu-mi venea sa cred ca la acea ora e la mine...eram fericita ca e langa mine...i-am simtit pielea rece si moale lipita de a mea...ma saruta, ce buze moi si cat e de minunat felul cum ma saruta. Nu pot sa rezist langa ea, mainele deja o acopereau, eram peste tot, vroiam ca in aceea jumatate de ora sa o pot avea. M-a indrumat sa ma asez deasupra ei, imi soptise la ureche ca vrea sa ma simte, sa-mi simte goliciunea peste a ei. Ma innebuneste numai cand o aud vorbind...ma face sa tremur la fiecare atingere si sa simt furnicaturi in tot corpul doar sarutandu.ma. Ce fierbinte era, pielea ei se infierbantase sub atingerele mele....ii simteam intimitatea lipita de a mea...nu m-am putut abtine si am inceput sa ma misc incet, o simteam in bratele mele cum se onduleaza...ne sarutam puternic si plin de pasiune, buzele noastre se hraneau una cu alta, limbile la fiecare atingere tremurau...mainele tale au prins putere si ma strangeau in palmele lor, ma masau puternic, de cum ar fi vrut sa ma patrunda in ea. Respiratia noastra se accelera, iti auzeam gemetele....ma innebuneai...nu-mi puteam lua privirea de la tine. Miscarile noastre s-au intesificat, eram tot mai umede si mai fierbinti...nu-mi puteam lua ochii de la tine si un singur gand aveam in minte, "cat de mult te iubesc". Ce placere sa te vad plina de pasiune si cum te eliberezi de ea, prin respiratia sacadanta, gemete...ce placere e sa te vad cum te ondulezi in bratele mele si apoi in cateva minute sa renunti la tot si sa te abandonezi langa mine, dorind sa cadem intr-un somn adanc.
Ce inceput de zi perfect, ce a continuat intreaga zi.

Beata de iubire

Beata...beata in lenjeria alba visand....beata de iubire. Timpule stai!...stai, ca nu reusesc niciodata sa-mi imprim imaginea iubitei mele...imaginea trupului ei gol lipit de al meu, pielea ei alba si fina, ce mainile mele nu se mai satura sa o mangaie....stai!..ca nu ma pot satura de saruturile ei pasionale, ce trezeste si cea mai ascunsa dorinta, acele buze mari si moi, ce-mi ofera momente de iubire...stai!!..ca nu reusesc sa ma incalzesc de trupul ei cald...stai! ca vreau sa ma bucur de acele clipe cand se ghemuieste in bratele mele si se alinta si nu ma mai satur sa-i sarut obrazul fin, de privirile ei patrunzatoare, ce ma intimideaza, aproape de fiecare data....stai!...ca vreau sa-i mai aud respiratia grea si micile gemete, sa-i simt cum ma strange puternic, incercand parca sa patrunda cu totul in mine, sa devenim una si aceasi persoana.
Sunt beata de iubire, ametita in preajma ei...si o iubesc si sufar si o iubesc mai mult si timpul imi da sperante...sperante ca v-a curge mai lent cand esti langa mine.

I'll be fine, just not today

Zilele trec, deja sunt 2 saptamani de cand am inceput o noua viata intr-un nou oras, e placut dar si greu in acelasi timp. In fiecare zi, zic ca sunt bine, asa ma simt, dar arat altceva, sau cel putin cei apropiati asta imi zic. Cu toate ca am toate conditiile, ca am un loc de munca nou, ceva imi lipseste...ma simt goala pe dinauntru...sentimentul asta m-a cuprins intreaga zi si mi-a urmarit fiecare pas, transmintandu-mi o stare de nervozitate. Simt ca ma apasa ceva pe suflet si nu pot sa-mi dau seama ce e...o sa dau vina pe stresul provocat de "noua mea viata" pana am sa aflu raspunsul, daca am sa-l aflu.
Speram sa ma ajute scrisul sa descopar misterul...dar imi tot suna in urechi o piesa si nu ma lasa sa ma concentrez.

Damm you...

Damm you heart, damm you...
Ai ramas fara minte, odata ce te-ai indragostit...cica te-ai maturizat, dar tin sa te anunt ca nimic din ce ai facut, nu arata macar o umbra de maturitate. Din nou te-ai trantit in peretii propriului tau suflet...doar nu? doare, ca te surprinde faptul ca nici lacrimile nu mai curg...ti-au ramas doar ochii rosii si niste cearcane imense.
Aud doar soapte...vreau doar sa dorm, dar sa nu ma mai trezesc cu durere...nu mai vreau sa simt nimic, nimic.

Zile chinuitoare

Ce mult imi lipsesti...au fost 2 zile chinuitoare si mai urmeaza inca cateva. Acum de ce timpul nu trece mai repede? Acum de ce nu ma ajuta sa-mi tin gandurile cat mai departe?
Da, acum sunt ca un copil rasfatat care ii se ofera totul, care vrea totul si nu concepe ca nu v-a obtine...sunt ca un copil ce da din picioare si urla cat il tine gura pentru ca nu inteleg de ce lucrurile nu pot fi asa cum imi doresc macar o singura data.
Off, nu stiu ce v-a fi, nu stiu ce se v-a intampla.
Mi-e dor de tine enorm, ma doare sufletul cand stiu ca...si din nou acelasi ganduri. Sper sa am cat mai multa rabdare pentru tot. Visez ca noptile sa-mi fie mai calduroase.
Stiu ca te iubesc si nimeni nu poate schimba asta.

Un nou inceput

O noua viata, un nou inceput...multe usi trantite, dezamagiri sau realitatea, nu stiu, cert e ca nu ma las pacalita de viata asta dulce amaruie, nu si acum.
Un nou oras, care il cunosteam doar la suprafata, dar am inceput sa cunosc blocurile inalte si zecile de stradute intortocheate. O noua casa, ce inca nu am reusit sa ma acomodez cu ea, pentru ca nu am avut timp...astept sa ma plictisesc in ea. Multe decizii si mult stres.
Un nou inceput, alaturi de ea...dar parca de care nu am reusit sa ma bucur de el. Ne-am vazut numai fugitiv, fiecare dintre noi ocupate cu munca, imbratisarile au fost putine....te am langa mine si mi-e dor mai tare de tine.
Astept sa se linisteasca putin apele si sa reusim sa ne bucuram de noi...asa cum ne-am dorit.