De ce e asa de greu

De ce totul e ca un uragan?...totul zboara, se invarte in jurul tau...nimic nu poti sa vezi, nimic nu poti sa atingi...e doar un aer rece ce-l simti adanc in corpul tau...care te face sa tremuri, care iti citeste gandurile, care te tine legata...

I dream you...

Intuneric, doar o lumina pala se mai zareste in intreaga camera...ma invelesc, dar e cald, mult prea cald...pentru ca te simt, iti simt bratele in jurul meu, iti simt caldura corpului tau, simt ca esti langa mine...inchid ochii si simt sarutul tau fin pe obrazul meu...E liniste, prea liniste, imi aud si propriile ganduri...dar tu aproape de mine, imi soptesti un noapte buna...incerc sa adorm si incet imi apari in vis...visez...te visez...astept noaptea, clipa cea mai lunga de liniste, unde pot fi doar eu si tu...pentru ca imi apari in vis, pentru ca esti langa mine...
Noapte buna iubire!

Povestea noastra

Fiecare zi, fiecare minunt din acea zi, e noua poveste pentru noi, o poveste frumoasa, in care ii rasfoim paginile si o recitim ori de cate ori ne reintalnim. Povestea noastra care se scrie odata cu distanta care sta in calea noastra, dar care nu ne poate invinge, pentru ca nu ne poate desparti, pentru ca de fiecare data o invingem atunci cand te pot privi la cativa cm de mine, fara alte piedici si fara alta imagini colorate de pe telefonul meu, unde iti privesc chipul de fiecare data cand nu sunt langa tine.

Povestea noastra care se citeste atunci cand sunt in bratele tale…povestea care o citim impreuna, in clipele petrecute, in acele ore, minute, secunde minunate, care ma fac fericita doar ca sunt langa tine si te pot privi neincetat…o citim in plimbarile in care ziua se stinge usor, mangaindu-ne corpurile, lasand locul noptii sa ne ocroteasca…

Povestea noatra care nu se sfarseste nici cand zilele se sfarsesc si lasa locul noptii, care ne poarta prin visuri si din nou incepem sa o citim in diminetile lungi si somnoroase.

Povestea noatra nu se sfarseste, nici atunci cand trenul pleaca din gara, usor si apoi tot mai repede, ea continua prin lungile ore la telefon si acele mesaje care ne umple intreaga zi…nu se sfarseste, ea se scrie prin dorul neincetat care ti-l port, prin gandurile care mi le stapanesti si flacara inimii care arde neincetat

O poveste care se scrie in fiecare zic…povestea noastra.

5 minute

Stii ca te iubesc:">?
Vreau sa fac cu tine si cele mai minore lucruri...vreau sa ma trezesc dimineata langa tine, sa-ti privesc fata somnoroasa si sa-mi spui ca mai stai 5minute si in acele 5 minute sa pot sa te mai strang in brate, pentru a pastra intreaga zi caldura corpului tau.
Vreau 5 minute din fiecare ora a ta, pentru ca atunci sa fii nu mai a mea.
Vreau ca acele lucruri minore, sa fie mici plimbari tinandu-ne de mana, acele cumparaturi in care fiecare isi doreste cate ceva, acele clipe in care doar te privesc si-ti zambesc, acele minute in care ne uitam la un film cu ciocolata, chipsuri si pufuleti.
Vreau cate 5 minute din seara ta, in care savuram un mic pahar de vin in liniste si sa povestim vrute si nevrute...
Cele 5 minute sa se transforme in orele petrecute cu tine.
Si azi m-am reindragostit de tine :">.

Vis de iarna

De un singur moment si de timpul care sa se opreasca langa noi avem nevoie...
Vreau sa te simt in bratele mele.
Vreau sa te privesc, vreau doar sa te dezbrac din priviri, analizand fiecare miscare sub hainele care iti acopera corpul, unde formele incet palesc dedesubt. Vreau sa-ti eliberez corpul din stramtoarea hainelor, ce te acopera tot mai mult...continui sa te privesc, privirile noastre se intalnesc, imi acorzi un zambet si te apropii de mine, incet sarutandu-ma si'ti simt buzele abia atingandu-le pe ale mele, le simt umezeala si caldura...ma apropii tot mai mult de tine...dar incep sa simt un aer rece sub palmele mele, totul devine rece...deschid ochii, si-mi dau seama ca o fost doar un vis...un vis care as vrea sa se transforme in cateva momente de realitate alaturi de tine in fiecare zi...

Teardrops

De fiecare data cand aud un sunet spart pe peretii camerii, totul devine o galagie arsuzatoare, ce imi rasuna adanc in urechi...totul parca se sparge imi mii de bucati, ce raman imprastiate pe podeaua camerii...nu le mai privesc, le las acolo intinse si  incerc sa astern din nou linistea ce ma cuprindea, in care imi auzeam proprile ganduri si imi vedeam propriile vise.