De fiecare data cand aud un sunet spart pe peretii camerii, totul devine o galagie arsuzatoare, ce imi rasuna adanc in urechi...totul parca se sparge imi mii de bucati, ce raman imprastiate pe podeaua camerii...nu le mai privesc, le las acolo intinse si incerc sa astern din nou linistea ce ma cuprindea, in care imi auzeam proprile ganduri si imi vedeam propriile vise.
sunetele care ne sparg visele sunt de utiat si se cam uita, char daca ne sperie, ne zgarie
ReplyDelete