Cu o gandire nu prea larga si cu nici o exprimare prea pompoasa...lucrurile rele, negative trebuie inchise si niciodata sa le mai privim in urma, nici macar o amintire nu trebuie sa le mai acordam...o cutie a pandorie pot sa o numesc,"cutia" mea ce e batuta pe pielea mea, o cutie inchisa...acele lucruri care niciodata nu ne dau pace, care ma fac sa fiu nervoasa, deprimata, nelinistita, suparata, dsp acele ganduri, idei vorbesc, acele negativisme ce trebuie uitate, dar din pacate nu iti reuseste mereu...stapanesc si cheia acelei "cutii" si uneori ma las prada lor si ma apropii tot mai mult de "iala" cutiei pentru a deschide si sa ma las coplesita de tot ce e rau...dar nu vreau...mi-am promis mai intai mie,si apoi celorlalti, ca totul ramane inchis si batut pe pielea mea...doar o privire in oglinda si stiu ca nimic nu poate iesi...totul ramane inchis.
No comments:
Post a Comment