De ce totul e ca un uragan?...totul zboara, se invarte in jurul tau...nimic nu poti sa vezi, nimic nu poti sa atingi...e doar un aer rece ce-l simti adanc in corpul tau...care te face sa tremuri, care iti citeste gandurile, care te tine legata...
Monday, 24 January 2011
Monday, 17 January 2011
I dream you...
Intuneric, doar o lumina pala se mai zareste in intreaga camera...ma invelesc, dar e cald, mult prea cald...pentru ca te simt, iti simt bratele in jurul meu, iti simt caldura corpului tau, simt ca esti langa mine...inchid ochii si simt sarutul tau fin pe obrazul meu...E liniste, prea liniste, imi aud si propriile ganduri...dar tu aproape de mine, imi soptesti un noapte buna...incerc sa adorm si incet imi apari in vis...visez...te visez...astept noaptea, clipa cea mai lunga de liniste, unde pot fi doar eu si tu...pentru ca imi apari in vis, pentru ca esti langa mine...
Noapte buna iubire!
Noapte buna iubire!
Thursday, 13 January 2011
Povestea noastra
Fiecare zi, fiecare minunt din acea zi, e noua poveste pentru noi, o poveste frumoasa, in care ii rasfoim paginile si o recitim ori de cate ori ne reintalnim. Povestea noastra care se scrie odata cu distanta care sta in calea noastra, dar care nu ne poate invinge, pentru ca nu ne poate desparti, pentru ca de fiecare data o invingem atunci cand te pot privi la cativa cm de mine, fara alte piedici si fara alta imagini colorate de pe telefonul meu, unde iti privesc chipul de fiecare data cand nu sunt langa tine.
Povestea noastra care se citeste atunci cand sunt in bratele tale…povestea care o citim impreuna, in clipele petrecute, in acele ore, minute, secunde minunate, care ma fac fericita doar ca sunt langa tine si te pot privi neincetat…o citim in plimbarile in care ziua se stinge usor, mangaindu-ne corpurile, lasand locul noptii sa ne ocroteasca…
Povestea noatra care nu se sfarseste nici cand zilele se sfarsesc si lasa locul noptii, care ne poarta prin visuri si din nou incepem sa o citim in diminetile lungi si somnoroase.
Povestea noatra nu se sfarseste, nici atunci cand trenul pleaca din gara, usor si apoi tot mai repede, ea continua prin lungile ore la telefon si acele mesaje care ne umple intreaga zi…nu se sfarseste, ea se scrie prin dorul neincetat care ti-l port, prin gandurile care mi le stapanesti si flacara inimii care arde neincetat
O poveste care se scrie in fiecare zic…povestea noastra.
Subscribe to:
Posts (Atom)